Pentru bucuresteni? …… numai respect

Iata se apropie alegerile… politicieni mai mari sau mai mici aflati in partide mari sau mici, apar din nou in fata electoratului pentru a se prezenta. fiecare dintre ei pretinde ca stie foarte bine cu ce probleme se confrunta bucuresteanul, zilnic. Incaodata se sterge cu buretele ceea ce s-a facut bun pentru aceasta capitala, de catre primarul in functie sau de catre predecesorii sai. Asta asa pentru ca scandalul electoral sa capete un scop, cred ei .. mai nobil.

Am vazut, chiar ca se ia in calcul un vot negativ al electoratului dat actualei administratii.. Experienta a demonstrat ca ori de cate ori romanii au ales emotional (si asta s-a intamplat din 1989 incoace), pe baza de vot negativ dat conducatorilor anteriori, au cazut din “lac in put”.

“Adevarul”, asa cum incearca sa ne obisnuiasca politicienii nostri, apartine, fara putinta de tagada, unui anumit partid, care are candidati “mai calificati”, pentru functia de primar. Modalitatea prin care sunt prezentati electoratului candidatii diverselor partide pentru functia de primar (general si de sector), seamana cu interviul de angajare, la care esti intrebat, invariabil, ce experienta ai pentru postul pentru care te-ai prezentat.

Urmand aceeasi logica, desi nimeni nu a cerut experienta anterioara de primar, sefii partidelor care au candidati de prezentat, lauda care mai de care (acolo unde exista) experienta in administratie, locala sau centrala a celor pe care ii “imping” in ochii nostri. Faptul ca unii dintre candidati au reusit sa administreze cu succes propria avere, nu-i califica automat pentru a fi ales primar.

Eu, ca simplu cetatean al Bucurestiului ( sic!) mi-as dori din partea primarilor capitalei si sectorului in care locuiesc NUMAI RESPECT, si de aici, sunt convins, ca fiecare poate intelege ceea ce-i convine, de aceea simt nevoia sa ma explic.

Respect pentru mine inseamna o prezenta mai activa a primariei in viata cetateanului pe toata durata mandatului si nu numai atunci cand sunt alegeri.

Mi-as dori ca rezultatele muncii primarului sa se vada cu ochiul liber si nu sa le gasesc enumerate in scrisori formulate ca darile de seama de odinioara, pe care primaria le trimite la inceputul fiecarui an, atunci cand ne trimite situatia impozitelor si taxelor de plata. Ca de fiecare data, PRIMARUL “uita” sa dea socoteala despre felul cum a cheltuit fondurile avute la dispozitie. (A RASPUNDE pentru faptele sale este un semn de mare maturitate si caracter, ceea ce nu am VAZUT la niciunul dintre politicienii de pana acum de dupa 1989.)

Respect inseamna ca munca primarului sa fie CU ADEVARAT depusa in slujba cetateanului, pentru ca acesta sa respire aer MAI CURAT, sa gaseasca alimente MAI PROASPETE si la preturi MAI CORECTE, sa circule in conditii de MAI MARE SIGURANTA pe jos si cu masina. Deasemenea imi doresc un Bucuresti cu locuri cu adevarat frumoase, in care sa te poti relaxa si care sa-ti bucure ochiul.

Pentru aceasta eu as alege o persoana si nu un PARTID, care nu trebuie neaparat sa fi fost anterior primar, dar care sa poata dovedi printr-un discurs coerent si civilizat, folosind un ton moderat si ferm, ca a fost un bun administrator al unei comunitati si a lucrat eficient in folosul membrilor acesteia.

Inca o data faptele ar trebui sa vorbeasca de la sine.

Ma simt de fiecare jignit cand asist la lupte “de idei” desfasurate pe posturile de televiziune intr-un limbaj uneori de-a dreptul suburban, in numele binelui bucuresteanului.

Daca fiecare primar si prin extensie, fiecare slujbas al statului, ar avea constiinta ca lunar trece pe la casierie pentru a-si incasa salariul ( in unele cazuri nejustificat de mare pentru serviciile aduse comunitatii) DATORITA fiecaruia dintre cetatenii care l-au ales… pentru ca acestia platesc taxe si impozite.

Respectul in acest caz se refera la a pune in slujba cetateanului MUNCA, PRICEPEREA, ONESTITATEA, SARGUINTA etc. pentru ca EL, CETATEANUL sa o duca mai bine cu fiecare zi, adica sa-si indeplineasca rolurile sociale sau profesionale pe care le detine, cu mai multa eficienta fie ca este copil, adult, parinte, bunic, sef, angajat, pensionar, sot, vecin etc

Avem nevoie de un MANAGER in adevaratul sens al cuvantului, care sa stie sa utilizeze cu eficienta, resursele avute la dispozitie, sa atraga altele si sa justifice utilizarea lor, sa stie sa stabileasca prioritati, sa deruleze proiecte in folosul cetateanului, sa controleze si sa raspunda pentru faptele sale.

Pentru aceasta este nevoie de un OM de caracter si nu de un PARTID si aici este treaba noastra a electoratului… Fiecare popor are conducatorii pe care ii merita, NU-I ASA?!

Când “A AVEA” îl domină pe ” A FI”….

… haina il face totdeauna pe om, contul din banca tine loc de “cei 7 ani de acasa”, banul devine scopul principal al existentei noastre si nu un mijloc pentru a ne trai frumos viata, totul are pret inclusiv constiinta, traim ca sa castigam.. daca se poate cat mai mult si cat mai repede, indiferent de sacrificii si de consecinte; respectul semenilor este proportional cu valoarea bunurilor detinute, automat devenim un “model” demn de urmat, viata noastra indiferent cat de obisnuita ar fi devine un subiect intens mediatizat iar noi un exemplu pentru cei multi. Aproape ca nu mai conteaza modul in care ne exprimam sau daca atunci cand vorbim mai si gandim.

Din capul locului, precizez ca, pentru a nu cadea in pacatul generalizarii, cele afirmate in acest material, NU SE REFERA, la cei care isi castiga existenta punindu-si in slujba semenilor talentul, educatia, efortul, creând valori materiale si/sau spirituale, din pasiune pentru ceea ce fac si pentru cei pentru care fac.

Ei sunt aceia care se lasa foarte greu difuzati pe canalele media. Discretia lor autentica izvoraste din convingerea ca nu au sau nu au facut nimic special care sa merite atentia publicului. Ei sunt acele modele de care avem nevoie, dar care din pacate nu fac “rating”. Ei sunt deasemenea acele autoritati morale capabile sa produca transformari benefice la nivelul opiniei publice dar care dintr-un motiv sau altul, nu au avut ocazia sau dorinta de a se face cunoscute.

Nu despre EI voi vorbi, in continuare, ci despre…

Aceia pentru care ecuatia BANI = PUTERE este totdeauna adevarata, indiferent de modul in care au castigat acei bani, de compromisurile pe care le-au facut, de consecintele faptelor lor. Pentru acestia puterea este un drog si ca orice drog creaza dependenta. De aceea, aflandu-se in stare de “sevraj”, cauta sa-si apropie puterea, utilizand resursa care pentru ei se afla cel mai la indemana si anume banii. Acest tip de indivizi tinde sa corupa oricand, oriunde, oricum si aproape pe oricine. Ei isi circumscriu actiunile singurului lor scop acela de a-si apropia si a-si exercita puterea .. de fapt de  A DOMINA. Nu ne vom opri deocamdata asupra cauzelor, uneori patologice, care genereaza astfel de inclinatii catre dominare.

De cealalta parte ii avem pe cei pentru care PUTEREA=BANI reprezinta o relatie cauzala de mare forta, totdeauna functionala si careia isi dedica intreaga energie pentru a o crea si exploata. Aici se incadreaza aceia cu o mare predispozitie catre a face compromisuri de dragul puterii prin asociere cu cei care le-ar putea facilita accesul catre obtinerea unor pozitii privilegiate, prin minciuna si inselaciune etc. urmarind un interes exclusiv individual cel mult de grup (ex. functionari publici care intr-un fel sau altul au facut afaceri cu statul sau au facilitat incheierea de contracte in dauna statului etc.)

Apropiatele alegeri ne vor prilejui din nou, prin intermediul mass media, contactul cu oferta electorala a diferitelor partide sau candidati. Din nou vom fi mintiti frumos. Ni se vor prezenta programe care mai de care mai ambitioase si mai convingatoare conform carora bunastarea depinde de cum vom vota….

Ce nu stiu oamenii politici (sau nu vor sa stie ca ar presupune munca si pricepere :)) este ca a “o duce mai bine” este o chestiune de prioritati stabilite de cei care ne conduc, de planificare, dedicare, munca asidua in slujba cetateanului si nicidecum un slogan cu care sa-l amagesti constant.

Gandind prin prisma lui “A AVEA” si concepand un program politic in acest sens, este din start o mare gogoasa electorala. Vorbim despre “a trai bine” dar nu stim sa definim ceea ce inseamna acest lucru pentru cetatean. “A TRAI BINE” este un concept care ar trebui sa prinda viata si sa fie implementat in realitate. Cumparand “electoratul” cu mici si bere, carnati, pensii marite in avans, este o imensa pacaleala si o exploatare de neiertat a celor care se confrunta cu lipsuri materiale, uneori greu de imaginat.

Politicul creaza din ce in ce mai mult, daca lucrurile au stat vreo data altfel, o alta fateta a realitatii, cu totul iluzorie, in care manipularea se numeste diplomatie, saracia este considerata trai decent, lipsa de onestitate si vorbele goale sunt principalele ingrediente ale discursului politic si toate acestea subsumate lui “A AVEA”

De ce si mai ales cum….?

Pentru ca ma intereseaza, deocamdata, mai putin Romania, care este un concept, o abstractie si mai mult romanii. Romanii sunt capabili sa (re)creeze Romania “dupa chipul si asemanarea lor”

Noi, ca romani, am dovedit de 18 ani incoace o crasa lipsa de discernamant.. in primul rand in alegerea conducatorilor.

Am votat totdeauna impotriva a ceea ce nu ne-a placut si am cazut din lac in …put. Discernamantul ne-ar fi ajutat sa alegem ceea ce ar fi fost bine, pe termen scurt, mediu si chiar lung, pentru noi ca indivizi, familiile noastre, societate etc.

Dar a avea discernamant inseamna, in primul rand, a avea un set de criterii pe baza carora sa compari oferta politica si sa alegi constient, pe cei pe care ii doresti sa te reprezinte, pentru ca TU consideri ca merita. Asta inseamna ca stii sa deosebesti manipularea de mesajul onest si de asemenea sa detectezi cu abilitate orice incongruenta intre continutul mesajului si limbaj, inca din campania electorala….

Marturisesc ca ceea ce m-a determinat sa “intru” in blogosfera a fost modalitatea jalnica in care noi, romanii, ne raportam la tot ceea ce inseamna “politic”, lasandu-ne manipulati continuu de tot soiul de personaje ale caror vorbe nu au niciodata acoperire in fapte.

 Cu toate acestea ceea ce imi propun nu este sa dezbatem si aici, ceea ce se petrece sub ochii nostri, zilnic. Nu asa cred ca vom face un pas inainte, plangandu-ne de ceea ce traim si criticandu-i la infinit pe actorii telenovelelor politice care se inghesuie, care mai de care, sa-si sfasie adversarii politici, fara sa mai aiba resurse si disponibilitate pentru subiecte, “derizorii” pe ordinea lor de zi, cum ar fi, administrarea eficienta a acestei tari.

Ceea ce imi propun spuneam, este sa construim, impreuna cu cei care se vor dovedi interesati de subiectul “Romania si poporul roman” (suna pompos dar veti vedea la ce ma refer exact) o abordare prin care sa ne dezvoltam in primul rand discernamantul si mai concret, un sistem de valori, individual, care sa ne permita sa nu ne mai lasam pacaliti de “baietii destepti”, adica sa fim mai putin manipulabili, sa stim in primul rand, noi, ceea ce e bine pentru noi. Insa daca dorim sa schimbam ceva in jurul nostru, trebuie mai intai sa schimbam ceva in noi.

Asadar focusul nu va fi, nicidecum, pe combaterea sau criticarea actiunilor guvernantilor actuali sau viitori, de la noi sau de aiurea. Nu vom nominaliza persoane, dar vom analiza situatii prin prisma sistemului de valori, a virtutilor si a trasaturilor de caracter ale celor implicati.

De fapt acest blog invita la introspectie, pe fiecare dintre cei care considera ca au afinitati cu subiectele propuse, asta insemnand alcatuirea “inventarului personal” cu ceea ce avem bun de oferit si altora si deopotriva cu “lucruri” de care nu suntem foarte mandri si pe care dorim sa le corectam.

Daca fiecare dintre noi va reusi sa se aplece cu atentie, asupra propriei persoane doar 10% din timpul pe care-l aloca pentru a “trai vietile altora” (canalele de televiziune abunda in astfel de subiecte: cine ce a mai facut, cu cine etc.), cu siguranta ca am putea determina modificari benefice, sesizabile, in traiectoria viitorului nostru