Deși ambii termeni sunt utilizați pentru a denumi perioada dură pe care o traversam de vreun an încoace, se pare că cel de-al doilea adaugă o nuanță suplimentară fenomenului cunoscut sub numele de recesiune, care înseamnă ”diminuarea temporară a activității economice dintr-o țară” (vezi dexonline.ro).
Tot din DEX (dexonline.ro), aflăm că recesiunea înseamnă o ”fază de declin a activității economice mai puțin gravă decât depresiunea sau criza, constând în diminuarea producției, reducerea investițiilor, scăderea cursului acțiunilor la bursă etc.”
Din teoria economică se știe că atât perioada de avânt economic (faza ascendentă), cât și perioada de recesiune (faza descendentă) se succed ciclic (ciclu lung – cateva zeci de ani). Recesiunea deci, poate fi într-o oarecare măsură anticipată… Mai întâi, că dacă s-a înregistrat un ”boom economic”, ne putem aștepta să urmeze și faza descendentă. Ce facem atunci când acest lucru începe să se simtă, este o altă problemă. Conform proverbului ”Omul gospodar își face iarna car și vara sanie”, ar trebui ca atunci când ne este bine (în faza de avânt), să creăm, să inovăm, să inventăm, deci să investim în cercetare pentru a fi pregătiți să supraviețuim d.p.d.v. economic (și nu numai economic în unele cazuri, ci și la modul propriu).
Așa cum rezultă din datele statistice, vârfurile descoperirilor științifice și ale inovațiilor tehnologice s-au plasat între 1830-1840, 1890-1900 și 1930-1940, inclusiv după 1975, care se încadrează în fazele descendente ale ciclurilor lungi.
În aceste intervale, au fost concentrate majoritatea descoperirilor fundamentale pe baza cărora s-au declanșat invenții și inovații ample și care prin mecanismul investițiilor au scos economia din faza stagnării și i-au imprimat un curs ascendent pe o perioadă mai lungă de timp.
Altfel spus, faza de recesiune poate fi în anumite măsură și proporții, anticipată și dacă ne pregătim din timp (prin planificarea investițiilor în cercetare dezvoltare) putem să-i facem față.
Ea capătă dimensiunea unei crize, atunci când ne ia pe nepregătite când nu am făcut ce trebuia, când trebuia, pentru că nu ne-a păsat, nu ne-am gândit, am amânat, am avut alte interese, din iresponsabilitate, am ignorat etc.
Lipsa planificării își spune și în această situație, cuvântul. De la Ceaușescu încoace (vă aduceți aminte de planurile cincinale), toată lumea, cel puțin din sectorul bugetar (se pare) a fugit de această activitate. Prin ochii mei de cetățean, se vede că România parcă merge în bătaia vântului, fără să știe pe ce resurse se bazează (evaluare), care îi sunt prioritățile, încotro vrea să ajungă (planificare), ce s-a întâmplat bine și ce nu, care sunt măsurile de corecție etc. Și ce este cel mai IMPORTANT, lipsa TRANSPARENȚEI în actul de conducere (guvernare, administrare a banilor publici etc.)
Vorbim despre politică, respirăm politică, ascultăm politică și vedem politică, vedem tot felul de personaje care-și zic politicieni și care o dată la patru ani ne povestesc ce mult contăm noi pentru ei. Asistăm la dialoguri stupide între ei, la polemici uneori puerile menite să ne convingă încă o dată, de incapacitatea acestor persoane de a se gândi și acționa pentru și în interesul cetățeanului (de câte ori nu am auzit această sintagmă ”interesul cetățeanului”).
Criza este în fiecare dintre noi, ea paralizează, duce la acțiuni neeficiente, fără sens, uneori cu efecte dezastruoase. Pentru individ, mesajele transmise de media sunt uneori ca lovitura de ciocan. Ele de obicei întăresc temerile acestuia, alimentându-i anxietatea și ”confirmându-i” pesimismul. Rezistența la schimbare a existat dintotdeauna, în fiecare dintre noi, într-o măsură mai mare sau mai mică… dar atunci când ți se spune că nu controlezi chiar nimic din ceea ce se întâmplă în jurul tău… depresia e gata și toate efectele asociate.
Dacă în cele de mai sus, am văzut că evoluția economică este ciclică și că pentru a face față perioadelor de recesiune este important să investim în cercetare-dezvoltare încă din faza de avânt economic, făcând o paralelă cu existența personală… și aici avem de-a face cu perioade mai bune și mai puțin bune. Ce putem face în perioadele bune pentru a trece cu fruntea sus prin cele mai puțin bune? Păi, să investim în NOI!!!
Asta înseamnă să participăm la activități educative pe tot parcursul vieții ( traininguri și cursuri diverse, la serviciu sau în timpul liber), pentru a înțelege ce ni se întâmplă în fiecare moment al vieții, pentru a nu trăi la voia întâmplării, pentru a nu fi masa de manipulare și manevră a unora și a altora.
Planificarea în linii mari a propriei vieți cu trasarea jaloanelor principale și conștientizarea impactului evoluției noastre asupra celor din jurul nostru, ne va fi de un real folos.
Asta înseamnă să urmărim emisiuni ale posturilor de televiziune care ne ajută să gândim pozitiv și care vorbesc despre lucruri care ne vizează direct și pe termen scurt.
Nu vom rămâne cu nimic dacă vom urmări show-urile politice televizate. Politicienii ar trebui să apară mai puțin pe ”sticlă” și să facă mai mult. Rezultatele muncii lor ar trebui să fie detectabile și evidente la nivelul fiecărui cetățean. ”Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte”, nu-i așa?
